Перевод: со всех языков на все языки

со всех языков на все языки

favoris nutrimentis prosĕqui

  • 1 nutrimentum

    nūtrīmentum, ī n. [ nutrio ] (чаще pl.)
    1) питание, перен. пища ( nutrimento alicujus rei esse Ap)
    nutrimenta ignis Just, VM — горючий материал, топливо
    2) pl. воспитание, раннее детство ( consuetudo nutrimentorum Su); уход, ухаживание, лелеяние (educata Isocrătis nutrimentis eloquentia C)

    Латинско-русский словарь > nutrimentum

  • 2 nutrimentum

    nūtrīmentum, ī, n. (nutrio) = τροφειον (Gloss.), die Nahrung, Ernährung, Plin. 9, 2 u. 17, 213. Cael. Aur. de morb. chron. 2, 1. § 7 u. 9; 4, 3, 46. – übtr., sollicitudinis nutr. vitiosum et inutile, Sen. ad Marc. 11, 4: hoc et iste sermo truculentiae hominis nutrimento fuit, Apul. met. 9, 36. – gew. Plur. nūtrīmenta, ōrum, n., die Nahrung, I) eig.: A) die Nahrungsmittel, nutrimenta ignis, Brennstoffe, Val. Max. u. Iustin.: u. so arida nutrimenta, Verg. – B) die erste Erziehung, Zucht, locus nutrimentorum, Suet.: per hanc consuetudinem nutrimentorum (ersten Jugendjahre), Suet.: digna nutrimenta, quae etc., Val. Max.: nec reddita caro nutrimenta patri, und es wurde nicht die Erziehung gelohnt dem t. V., Val. Flacc. – II) übtr., Nahrung u. Pflege, erste Entwickelung u. dgl., educata huius nutrimentis eloquentia, Cic.: incunabula et nutrimenta culpae, Val. Max.: favoris nutrimentis prosequi, durch Ausdrücke des Wohlwollens beleben u. stärken, Val. Max.: per arcanos susurros nutrimenta fictis criminibus subserentes, neue Nahrung gebend, Amm.

    lateinisch-deutsches > nutrimentum

  • 3 nutrimentum

    nūtrīmentum, ī, n. (nutrio) = τροφειον (Gloss.), die Nahrung, Ernährung, Plin. 9, 2 u. 17, 213. Cael. Aur. de morb. chron. 2, 1. § 7 u. 9; 4, 3, 46. – übtr., sollicitudinis nutr. vitiosum et inutile, Sen. ad Marc. 11, 4: hoc et iste sermo truculentiae hominis nutrimento fuit, Apul. met. 9, 36. – gew. Plur. nūtrīmenta, ōrum, n., die Nahrung, I) eig.: A) die Nahrungsmittel, nutrimenta ignis, Brennstoffe, Val. Max. u. Iustin.: u. so arida nutrimenta, Verg. – B) die erste Erziehung, Zucht, locus nutrimentorum, Suet.: per hanc consuetudinem nutrimentorum (ersten Jugendjahre), Suet.: digna nutrimenta, quae etc., Val. Max.: nec reddita caro nutrimenta patri, und es wurde nicht die Erziehung gelohnt dem t. V., Val. Flacc. – II) übtr., Nahrung u. Pflege, erste Entwickelung u. dgl., educata huius nutrimentis eloquentia, Cic.: incunabula et nutrimenta culpae, Val. Max.: favoris nutrimentis prosequi, durch Ausdrücke des Wohlwollens beleben u. stärken, Val. Max.: per arcanos susurros nutrimenta fictis criminibus subserentes, neue Nahrung gebend, Amm.

    Ausführliches Lateinisch-deutsches Handwörterbuch > nutrimentum

Поделиться ссылкой на выделенное

Прямая ссылка:
Нажмите правой клавишей мыши и выберите «Копировать ссылку»